Situația animalelor fără stăpân din România continuă să dezvăluie episoade de cruzime greu de imaginat. Deputata Codruța Maria Corcheș, în urma unei vizite efectuate la padocul public situat între Reșița și Lupac, a descris scene care amintesc de lagăre de exterminare: câini scheletici, ținuți în condiții mizerabile, fără apă, fără hrană și fără îngrijire medicală. Într-un comunicat de presă transmis pe 23 octombrie, Corcheș denunță lipsa de responsabilitate a autorităților locale și cere măsuri imediate – de la sancțiuni penale până la reforme sistemice în domeniul protecției animalelor.
„Ceea ce am văzut la Reșița nu este un adăpost, ci o rușine națională. Suferința acelor animale este o consecință directă a indiferenței și a complicității autorităților locale”, a declarat deputata.
O vizită care a scos la iveală cruzimea ascunsă sub tăcere
Pe 21 octombrie 2025, Codruța Maria Corcheș a mers personal la padocul public Reșița-Lupac. Ce a descoperit acolo a fost, în cuvintele ei, „un coșmar”: cuști pline de fecale și sânge, animale scheletice și rănite, unele muribunde, altele deja moarte. Șobolanii circulau liber printre câini, hrănindu-se din resturi putrezite, iar mirosul de putrefacție era insuportabil.
Situația nu este, din păcate, un caz izolat. Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Animalelor (ANSVSA), în ultimii doi ani, peste 40% dintre adăposturile publice din România au fost sancționate pentru nereguli grave privind igiena, lipsa evidenței câinilor și neasigurarea tratamentelor medicale de bază (sursa: ansvsa.ro).
Legea ignorată – Abuzul devenit rutină
Deputata a invocat în comunicatul său faptul că legislația în vigoare – Legea nr. 368/2023 și OUG nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân – este încălcată flagrant. Potrivit acestor acte normative, adăposturile publice trebuie să asigure condiții minime de igienă, hrană, îngrijire veterinară și evidență clară a animalelor capturate.
În realitate, padocul de la Reșița pare să funcționeze într-o zonă gri a legii, unde transparența lipsește complet, iar autoritățile locale preferă să închidă ochii. Conform unei investigații publicate de libertatea.ro, mai multe adăposturi din țară practică metode de „eutanasiere administrativă”, fără respectarea normelor sanitar-veterinare, ascunzând pierderile de animale sub pretextul „adopțiilor externe”.
17.000 de lei amendă – O glumă amară
După vizita deputatei, padocul a fost sancționat cu peste 17.000 de lei pentru nereguli grave. Dar, în contextul în care bugetele locale pentru astfel de servicii se ridică la sute de mii de lei anual, această amendă este, practic, o picătură într-un ocean de indiferență.
„O simplă amendă nu poate înlocui răspunderea morală și penală a celor care au permis aceste atrocități”, a spus Corcheș, solicitând demisii imediate și declanșarea unei anchete penale împotriva administratorului padocului, medicului veterinar și reprezentanților autorităților locale care au girat activitatea acestui loc.
Tragedia a fost amplificată de vestea că unul dintre câinii fotografiați în timpul vizitei deputatei – care urma să fie adoptat de un medic veterinar – a fost găsit mort a doua zi.
O problemă națională, nu doar locală
România se confruntă cu o criză cronică a gestionării animalelor fără stăpân. Potrivit estimărilor făcute de World Animal Protection, țara noastră are peste 600.000 de câini fără stăpân, dintre care aproape jumătate trăiesc în condiții extreme în adăposturi insalubre sau pe străzi.
Deși în 2023 a fost adoptată o nouă lege care introduce sancțiuni mai dure pentru cruzime față de animale, implementarea acesteia este aproape inexistentă. În ultimii cinci ani, mai puțin de 2% dintre cazurile raportate de abuz asupra animalelor au ajuns în instanță, potrivit unui raport realizat de Asociația „Kola Kariola” (sursa: kolakariola.ro).
Propunerile deputatei Codruța Maria Corcheș – O reformă pentru viață
În fața acestui tablou sumbru, deputata propune o serie de măsuri sistemice, care ar putea marca un punct de cotitură în modul în care România tratează animalele fără stăpân:
- Transparență totală – publicarea online a datelor privind fiecare câine capturat și destinația sa finală (adopție, transfer, deces).
- Supraveghere video permanentă – camere în toate adăposturile publice, cu acces la înregistrări pentru ONG-uri și presă.
- Excluderea din sistem a personalului vinovat de abuzuri sau neglijență.
- Crearea unui fond național pentru sterilizări gratuite, finanțat din bugetul central și contribuțiile locale.
- Înăsprirea sancțiunilor penale pentru cruzime față de animale și neglijență administrativă.
Aceste măsuri nu sunt doar necesare, ci urgente, având în vedere că România este, conform unui raport al European Society for the Prevention of Cruelty to Animals (ESPCA), pe locul 3 în Uniunea Europeană la numărul de animale maltratate raportat la populație (sursa: espca.eu).
Apel către societate: „Animalele nu pot vorbi, dar noi putem”
În încheierea comunicatului, Codruța Maria Corcheș a lansat un apel emoționant către cetățeni și organizațiile de protecție a animalelor:
„Fac apel la cetățeni, la organizațiile de protecție a animalelor și la întreaga societate civilă: să nu mai întoarcem privirea. Să ne unim vocile pentru aceste suflete nevinovate, care cer doar un strop de compasiune și dreptul la viață.”
Abandonul instituțional al animalelor din România
Cazul padocului de la Reșița este doar vârful aisbergului unei probleme profunde și dureroase: abandonul instituțional al animalelor din România. Vizita deputatei Codruța Maria Corcheș a adus în lumina publică o realitate ascunsă sub covor ani de zile, o realitate care cere acțiune imediată, nu doar compasiune.
Reforma sistemului de gestionare a animalelor fără stăpân nu este doar o chestiune de politică publică – este o chestiune de umanitate. Iar până când fiecare adăpost public va fi un loc al salvării, nu al morții, misiunea de a vorbi pentru cei fără glas trebuie să continue.
