PSD anunță că plafonarea la alimente a ținut în frâu inflația. Ce s-ar întâmpla dacă măsura ar fi eliminată

Introducerea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază în iunie 2023 a generat efecte semnificative asupra prețurilor și puterii de cumpărare a populației. Inflația generală a scăzut de la peste 10% la 4,9%, iar pentru alimentele de bază, s-a redus de la 18% la doar 1,1%. Partidul Social Democrat (PSD) avertizează că renunțarea la această măsură ar putea conduce la creșterea prețurilor și la tensiuni sociale.

Cum arătau scumpirile înainte de plafonare

În intervalul mai–iulie 2023, românii s-au confruntat cu creșteri semnificative ale prețurilor: pâinea și laptele au crescut cu 15%, brânza cu 27%, ouăle cu 29%, carnea de pui cu 14%, carnea de porc cu 16%, fructele cu 20%, cartofii cu 33%, zahărul cu 55%, iar untul cu 31%.

În acea perioadă, puterea de cumpărare a scăzut, în medie, cu 15%, iar în rândul celor cu venituri reduse, această scădere a fost chiar de 22%, conform unui document al PSD care va fi prezentat în cadrul ședinței coaliției de guvernare.

Efectele plafonării și sprijinul pentru agricultură

După implementarea plafonării, prețurile alimentelor esențiale s-au stabilizat. Această măsură, combinată cu plafonarea prețurilor la utilități, a ajutat la temperarea inflației și a susținut consumatorii cu venituri mici.

Inflația pentru bunurile alimentare a scăzut la 1,1%, iar puterea de cumpărare a crescut. În paralel cu plafonarea prețurilor la utilități, inflația generală a coborât de la 10,3% la 4,9%, iar Banca Națională a României (BNR) estimează că, fără aceste măsuri, inflația ar fi urcat la 15%.

La doi ani de la implementarea plafonării, producția internă de carne, lapte și alte produse de bază a înregistrat o creștere semnificativă, susținută de programe de finanțare în valoare de 22,4 miliarde lei pentru agricultură, pescuit și industria alimentară.

Ce riscuri ar aduce eliminarea plafonării

Renunțarea la această măsură ar putea determina o nouă explozie a prețurilor, inflația fiind estimată între 13% și 15%. Această scădere a puterii de cumpărare ar avea un impact major asupra românilor cu venituri mici, categorie care își alocă o proporție ridicată din bugetul lunar pentru alimente și energie.

Estimările sugerează că peste un milion de persoane ar putea ajunge în risc de sărăcie și excluziune socială, iar aceste efecte ar putea provoca tensiuni sociale și instabilitate politică în anul 2026, conform documentului PSD.