Judecătorii Curților de Apel Pitești și București au adoptat, marți, poziții extrem de dure față de proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, dar și față de ceea ce descriu drept o campanie de discreditare și demonizare a puterii judecătorești.
Cele două instanțe resping „ca inacceptabile” dispozițiile proiectului privind salarizarea judecătorilor și susțin observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Deciziile vin în ziua în care adunările generale ale curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor au fost convocate la nivel național, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a formula un punct de vedere asupra proiectului legii salarizării și asupra acuzațiilor de decredibilizare continuă a puterii judecătorești. Este posibil ca hotărâri similare să fie adoptate în cursul zilei de toate Curțile de Apel din țară.
Curtea de Apel București denunță „degradarea constantă a statului de drept”
Potrivit unui comunicat de presă, judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală în 9 iunie 2026, în prezența a 202 din 240 de judecători în funcție, „denunță degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
Magistrații solicită Consiliului Superior al Magistraturii, „în calitatea sa de garant al independenței justiției”, să facă „toate demersurile instituționale la nivel intern și internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept”.
Judecătorii cer, totodată, „oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătorești” și „recunoașterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică”.
Legea salarizării, respinsă „ca inacceptabilă”
Curtea de Apel București respinge „ca inacceptabile” dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor și anunță că susține „în integralitate” observațiile înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii pe acest subiect.
„Judecătorii resping, ca inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect. Judecătorii amână pentru viitoarea ședință a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activității instanței”, se arată în comunicatul citat.
Deciziile au fost luate în unanimitate, în cadrul Adunării Generale convocate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea de Apel Pitești acuză o „campanie fără precedent de demonizare”
O hotărâre similară a fost adoptată și de Adunarea Generală a Judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești. Documentul, adoptat în unanimitate, cu 43 de voturi din 43 de judecători în funcție, denunță „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
Judecătorii de la Pitești vorbesc despre o „campanie fără precedent de demonizare a puterii judecătorești”, despre care susțin că ar fi fost „asumată ca politică de stat pe parcursul ultimului an”.
În hotărâre sunt invocate campanii de presă considerate de magistrați drept dezinformatoare, îndreptate împotriva instituțiilor fundamentale ale puterii judecătorești, precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, curțile de apel și celelalte instanțe, dar și împotriva judecătorilor în mod individual.
Acuzații la adresa Guvernului
Judecătorii Curții de Apel Pitești reclamă și măsuri ale Guvernului de modificare a statutului magistratului „fără consultare efectivă”, fără a se ține seama de opinia magistraturii și fără motivarea alegerii de a viza această categorie profesională.
Hotărârea critică și propunerile legislative referitoare la regimul de pensionare și la salarizare, despre care judecătorii susțin că sunt de natură să slăbească independența magistratului.
Una dintre cele mai dure acuzații vizează plasarea puterii judecătorești „în zona destinată funcționarilor publici de la nivel local (primării)”, fără a se ține cont de rangul puterii judecătorești în arhitectura statului democratic.
Oprirea activității instanțelor, lăsată pentru o etapă următoare
Atât Curtea de Apel București, cât și Curtea de Apel Pitești au amânat pentru o ședință viitoare luarea unei decizii privind oprirea integrală a activității instanței.
Formularea lasă deschisă posibilitatea escaladării protestului în sistemul judiciar, în funcție de evoluția proiectului de lege și de reacția autorităților.
În cazul Curții de Apel Pitești, hotărârea prevede că documentul va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii și instanțelor din raza de competență teritorială a curții.
Val de hotărâri în Justiție
Adunările generale ale curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor și procurorilor au fost convocate pentru marți, 9 iunie, în scopul conturării unui punct de vedere cu privire la noua lege a salarizării.
Magistrații reclamă o campanie de decredibilizare continuă a puterii judecătorești și urmează să formuleze poziții oficiale și cu privire la acest aspect.
În acest context, este posibil ca toate Curțile de Apel din țară să adopte hotărâri similare pe parcursul zilei, ceea ce ar transforma nemulțumirile din Justiție într-o reacție instituțională coordonată la nivel național.
Context: proiectul salarizării a provocat proteste în mai multe domenii
Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice a generat proteste și reacții critice în mai multe domenii de activitate, din partea unor categorii de angajați din sectorul public care reclamă posibile scăderi de venituri.
În sistemul judiciar, criticile se concentrează nu doar asupra nivelului de salarizare, ci mai ales asupra modului în care proiectul ar evalua funcția de judecător și procuror. Magistrații susțin că legea nu reflectă statutul constituțional al puterii judecătorești și riscă să afecteze independența economică a judecătorilor.
Recent, un document cu observații și propuneri transmis Ministerului Muncii și semnat de peste 1.100 de magistrați a susținut că proiectul tratează funcțiile din Justiție printr-o metodologie specifică funcțiilor administrative și manageriale, fără a valorifica distinct exercitarea puterii judecătorești, independența și imparțialitatea judiciară, incompatibilitățile și interdicțiile specifice magistraturii.
Sursă: stiripesurse.ro
