România a fost una dintre cele mai stabile și profitabile povești de creștere pentru mediul de afaceri grecesc în Balcani timp de mai bine de un deceniu. O piață care a atras investiții, a consolidat cifre de afaceri și a oferit randamente ridicate aproape permanent. În 2026, pentru prima dată în ani de zile, această imagine pare să se fisureze, notează publicația elenă Capital, potrivit Rador Radio România.
Trei trimestre consecutive de creștere negativă, inflația de 10,71% – cel mai ridicat nivel din 2023 – și presiunea istorică asupra leului românesc au creat un nou mediu de incertitudine. Contracția de 1,7% a PIB-ului în primul trimestru, scăderea consumului și turbulențele politice care au urmat crizei guvernamentale creează un scenariu economic complex care afectează deja direct activitatea companiilor grecești.
Amprentă profundă
Expunerea Greciei la economia românească este profundă. Cu investiții de 3,8 miliarde de euro, cu aproximativ 2.000 de companii active, cu o cifră de afaceri care se apropie de 6 miliarde de euro și cu peste 20.000 de angajați, prezența capitalului grecesc este una dintre cele mai puternice din țară.
Grupuri precum PPC, Metlen, Gek Terna, Motor Oil, HelleniQ Energy, Copelouzos Group, Viohalco, Intrakat, Intracom, Isomat, Coca-Cola HBC, Hellenic Dairies, Alumil, Plastika Critis și Medical Center, precum și jucători majori din retail precum Fourlis, Jumbo, Sarantis, Skroutz și Fais Group, au deja o amprentă organică pe piața românească. Iar aceasta înseamnă că încetinirea ritmului de creștere trece dincolo de indicatorii macroeconomici, reflectându-se direct în rezultatele din bilanțurile companiilor.
Durerea de cap a grupului Fourlis
Cea mai intensă presiune este înregistrată în retail. Pentru grupul Fourlis (deținătorul magazinelor Intersport și Foot Locker în România n.trad.), România a devenit principala durere de cap a afacerilor sale în 2026. Dacă în primul trimestru scăderea vânzărilor a fost de aproape 4%, în al doilea trimestru conducerea vorbește despre o scădere care se apropie de 30%. „Piața amintește de criza din Grecia”, a declarat recent, în fața analiștilor, directorul executiv al grupului, Giannis Vasilakos, descriind un mediu în care activitatea comercială se bazează din ce în ce mai mult pe promoții și reduceri. Presiunea este dublă: vânzările scad, iar marjele de profit se micșorează. Impactul negativ asupra rezultatelor operaționale este estimat la circa 3,5 milioane de euro față de planificarea inițială. Ca răspuns, grupul procedează la o limitare mai strictă a costurilor și la o revizuire a operațiunilor.
Jumbo insistă
La Jumbo, tonul este mai calm. Vânzările rețelei în România au scăzut cu aproximativ 15% în aprilie, în timp ce în primele patru luni ale anului sunt cu aproximativ 7% mai mici decât anul trecut. Însă în ciuda încetinirii, grupul nu își schimbă strategia. „Nu pierdem niciun minut de somn (de grija) viitorului nostru în România”, a declarat Apostolos Vakakis, confirmând că planurile legate de noul magazin din Baia Mare și de noul centru logistic de 60.000 mp merg înainte fără modificări.
Semnale și din zona online
Presiune se înregistrează și în comerțul electronic. Skroutz (platformă de e-commerce n.trad.), care în ultimii ani a investit sistematic în dezvoltarea sa internațională, cu o prezență puternică în Cipru și o expansiune treptată în Bulgaria și România, monitorizează îndeaproape evoluțiile. După cum a declarat Giorgos Avgoustidis, două dintre piețele mai noi ale companiei sunt puternic influențate de factori externi: „Ciprul din cauza războiului din Orientul Mijlociu și România din cauza instabilității economice”. Această declarație arată că incertitudinea din țară nu se limitează la rețelele fizice de retail, ci afectează cererea generală și viteza de creștere a comerțului electronic.
Schimbare de viteză
La Sarantis (distribuitor al unor mărci de îngrijire corporală și de larg consum n.trad.), situația este mai complexă. Compania este prezentă în țară din 1996, iar România este în prezent a treia cea mai mare piață a grupului.
„Este un an dificil. În datele noastre, avem o situație stabilă față de anul trecut, dar anul se anunță dificil”, declară directorul executiv al grupului, Giannis Bouras.
După cum explică el, principala schimbare privește ritmul de creștere a pieței. „În domeniul cosmeticelor, creșteam cu 10%-15% pe an, iar acum creștem cu 4%-5%. Nu înseamnă că piața se prăbușește. Înseamnă că schimbă viteza.”
El respinge comparațiile directe cu criza din Grecia din 2010. „Nu există șomaj. Este o economie productivă. Este o țară cu industrie, cu energie, cu o economie agricolă. Ceea ce se întâmplă acum este o încetinire după mulți ani de creștere foarte mare.”
O piață care se clatină
O imagine similară este transmisă și de conducerea grupului Fais care este prezent în România prin Kiko Milano, UGG și Dr. Martens. Grupul dispune în prezent de opt puncte de prezență în țară – cinci în București, unul în Cluj și două magazine pop-up Kiko Milano – în timp ce planifică un nou magazin monobrand UGG.
„România suferă din punct de vedere economic. Suferă de pe urma instabilității politice. Puterea de cumpărare a scăzut”, notează directorul general al grupului, Capon Hasdai, vorbind despre o piață în care presiunea se reflectă acum în reducerea traficului din centrele comerciale.
Exporturile se mențin
În ciuda climatului economic dificil, relațiile comerciale dintre Grecia și România continuă să se consolideze. Exporturile grecești către România au depășit 2 miliarde de euro pentru prima dată în 2025, stabilind un record istoric și ajungând la 2,05 miliarde de euro, în creștere cu 15,7% față de 2024.
Dinamica aceasta continuă și în 2026. În primul trimestru, exporturile au crescut cu 17,4%, confirmând că piața este în continuare o destinație cheie pentru produsele grecești. România este acum a șasea cea mai mare piață pentru exporturile grecești.
Marele pariu
Acest lucru explică de ce, în ciuda presiunilor, puține grupuri grecești își reconsideră prezența în România. Piața rămâne una mare, cu aproape 20 de milioane de locuitori și o bază de producție puternică, și continuă să aibă o importanță strategică pentru companiile grecești.
Sursă: stiripesurse.ro
