Inflația va crește din nou, anunță banca națională, care spune și că efectele măsurilor de austeritate se vor resimți extrem de dur în perioada următoare. Banca Naţonală a României (BNR) arată că actualele evaluări evidenţiază o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi prelungească scăderea lentă în trimestrul I 2026, la fel ca în proiecţia precedentă.
Inflația va ajunge la 9.8%
Conform BNR, rata anuală a inflației va atinge 9,8% în luna iunie și se va stabiliza la 3,9% în decembrie 2026, comparativ cu estimările anterioare de 9,2% și 3,7% pentru aceleași momente de referință. De asemenea, la sfârșitul anului următor, inflația este anticipată să scadă la 2,9%, similar cu prognoza anterioară pentru luna septembrie 2027.
Conducerea BNR subliniază că economiile vor resimți semnificativ, în prima jumătate a anului 2026, efectele consolidării bugetare și ale ratei anuale ridicate a inflației, având un impact direct asupra veniturilor reale ale populației. Acesta este un motiv de îngrijorare, deoarece proiecțiile indică o dinamică complexă a costurilor legate de forța de muncă, influențată de evoluțiile recente ale inflației și de așteptările inflaționiste pe termen scurt, precum și de creșterea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. De asemenea, se remarcă decalajele dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii, ceea ce ar putea amplifica presiunile salariale în sectorul privat.
Banca centrală a publicat vineri, minuta ședinței de politică monetară din 17 februarie 2026. Membrii Consiliului au observat că evaluările curente sugerează o înrăutățire a perspectivei inflației, mai ales în mijlocul orizontului de prognoză. Se așteaptă o scădere lentă a inflației în trimestrul I 2026, similară proiecției anterioare, dar cu o creștere mai accentuată în trimestrul următor. Rata inflației este așteptată să revină în intervalul țintit în trimestrul II 2027, însă mai târziu decât anticipat anterior.
Factori care influențează inflația
Creșterea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 se datorează, în principal, efectelor de bază din sectorul energetic, process, și sporirii prețurilor la anumite mărfuri. Eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază va influența semnificativ evoluția componentelor externe ale IPC. Se estimează că factorii oferi vor recăpăta un caracter inflaționist în acest trimestru, dar vor reveni la o tendință dezinflaționistă în perioada următoare.
De asemenea, membrii Consiliului au subliniat că riscurile generate de factorii oferi rămân înclinati înspre creștere, având în vedere incertitudinile legate de expirarea schemei de plafonare a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici pe 1 aprilie 2026. Tensiunile geopolitice pot, de asemenea, influența perspectivele prețului petrolului.
În ceea ce privește factorii fundamentali, se anticipații că aceștia vor exercita presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste pe termen scurt. Un deficit de cerere agregată este așteptat să se adâncească în semestrul II 2025, influențat de o cerere de consum scăzută. Presiunile din partea factorilor fundamentali se vor intensifica în semestrul II 2026, rămânând totuși sub nivelurile preconizate anterior. Membrii Consiliului au concluzionat că deficitul de cerere agregată va continua să crească în acest an, dar se va restrânge ușor în 2027.
Evoluția inflației la finalul lui 2025
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în trimestrul IV 2025, atingând 9,69% în luna decembrie, în scădere de la 9,88% în septembrie. În ansamblu, inflația a crescut cu 4,55 puncte procentuale pe parcursul anului, influențată de efectele expirației plafonării prețului la energie electrică și de majorările de TVA și accize.
Recent, datele despre indicele prețurilor de consum indică o ușoară scădere a inflației anuale în ianuarie 2026, la 9,62%, ca urmare a scăderilor prețurilor la energie și combustibili, dar cu un impact contrabalansat de creșterea prețurilor administrative și a combustibililor. Rata inflației CORE2 ajustat a rămas constantă la 8,5%.
Se preconizează că efectele tranzitorii cauzate de majorarea TVA-ului vor continua să influențeze inflația de bază până la mijlocul anului, iar în trimestrul II 2026 se va resimți impactul eliminării plafonului pentru adaosul comercial al alimentelor de bază. Membrii Consiliului continuă să monitorizeze evoluția inflației, având în vedere contextul economic global.
Dezvoltarea inflației și ajustările anticipate
în primele etape ale anului 2026, efectele dezinflaționiste prevăzute ca rezultat al încetinirii ritmului de creștere a prețurilor importurilor se estimează că vor fi moderate. Această situație se va manifesta în contextul evoluției cursului de schimb leu/euro. Predicțiile inflaționiste pe termen scurt sunt de așteptat să înregistreze o ajustare semnificativă în scădere în trimestrul III din 2026, cu o continuare a tendinței descrescătoare în perioada ulterioară.
Ajustările ratei inflației CORE2
Conform prognozelor, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este probabil să scadă cu ușurință în prima jumătate a anului 2026. Aceasta va urma o traiectorie mai ridicată decât estimările anterioare. După corecția descendentă anticipată în trimestrul III din 2026, se așteaptă o scădere graduală, atingând aproximativ 4% în decembrie 2026 și 2,1% în decembrie 2027. Aceste valori sunt revizuite în scădere comparativ cu prognozele anterioare de 3,8% și respectiv 2,3%.
Activitatea economică și ratele de creștere
În trimestrul IV 2025, economia a suferit o contracție de 1,9%, după o scădere modestă de 0,1% în trimestrul III. Ritmul anual de creștere s-a diminuat la 0,1%, față de 1,7% în trimestrele anterioare, rezultând o creștere anuală de 0,6% pentru 2025, în scădere față de 0,9% în 2024.
Perspectiva activității economice
Membrii Consiliului au indicat faptul că activitatea economică va resimți efectele măsurilor de consolidare bugetară și ale inflației ridicate, afectând venitul disponibil al populației în prima parte din 2026. Totuși, o redresare este așteptată în 2027, odată cu utilizarea fondurilor europene din cadrul Next Generation EU și revigorarea cererii externe. Deficitul de cerere agregată se va adânci probabil, dar într-un ritm mai lent comparativ cu estimările anterioare, iar ulterior se va restrânge.
Consumul gospodăriilor și investițiile
Se estimează o creștere modestă a consumului gospodăriilor în acest an, urmând ca acesta să revină la o contribuție semnificativă în 2027. Formarea brută de capital fix va rămâne principalul motor al avansului PIB în 2026, continuând să beneficieze de fonduri europene substanțiale.
Aportul exporturilor și deficitul de cont curent
Se așteaptă ca exporturile nete să aibă un impact pozitiv marginal asupra creșterii economice în 2026, iar în 2027 se preconizează un efect ușor contracționist. Deficitul de cont curent va rămâne considerabil, depășind standardele europene și reprezentând o vulnerabilitate semnificativă, cu potențiale riscuri pentru inflație și pentru stabilitatea economiei.
Incertitudini în privința deficitului bugetar
Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile legate de măsurile de control al deficitului bugetar, în contextul menținerii soluțiilor conforme cu planurile convenite cu Comisia Europeană. Aceste măsuri sunt necesare pentru a respecta cerințele de deficit excesiv.
Riscuri externe și impact asupra economiei
Riscurile externe, precum conflictele geopolitice și tensiunile comerciale, continuă să influențeze perspectiva economică. În plus, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în Uniunea Europeană pot adăuga incertitudine.
Atragerea fondurilor europene
Membrii Consiliului consideră că utilizarea maximă a fondurilor europene, în special cele aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este vitală. Aceste fonduri vor ajuta la atenuarea efectelor negative ale consolidării bugetare și a problemelor externe, facilitând reformele esențiale necesare pentru tranziția energetică.
Perspectivele pieței muncii
Evoluția pieței muncii a cunoscut o stagnare a scăderilor de efectiv salarial la mijlocul trimestrului IV 2025, iar rata șomajului a înregistrat o mică scădere. Totuși, intențiile de angajare par să se fi slăbit în prima parte din 2026, ceea ce indică o tendință de detensionare a pieței muncii.
Salariile și costurile muncii
Dinamica anuală a salariului brut nominal a încetinit scăderea în trimestrul IV 2025, iar sectorul privat a raportat o stabilizare. Cu toate acestea, costul unitar al forței de muncă a înregistrat o creștere considerațională în sectorul serviciilor.
Condițiile financiare și tendințele piețelor
Membrii Consiliului au observat o scădere continuă a cotelor pieței monetare interbancare și o accentuare a trendului descendent al randamentelor titlurilor de stat. Schimbul leu/euro a avut fluctuații, dar a revenit la valori mai ridicate după o scădere inițială.
Fluctuații valutare
Leul a înregistrat o depreciere față de dolarul american, dar a cunoscut o recuperare notabilă în perioada următoare. Aceste fluctuații sugerează o stabilizare treptată pe piețele financiare locale.
Importanța măsurilor fiscale
Se reiterează necesitatea aplicării consistente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor propuse pentru viitor, în scopul de a continua corectarea bugetară conform Planului bugetar-structural pe termen mediu, convenit cu Comisia Europeană. Acest plan vizează atât ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cât și impacturi favorabile asupra primei de risc suveran, ceea ce ar contribui implicit la reducerea costurilor de finanțare a economiei. De asemenea, au fost menționate conflictele geopolitice extinse și tensiunile comerciale la nivel global, care pot influența volatilitatea pe piețele financiare internaționale și pot afecta orientările viitoare ale politicii monetare a marilor bănci centrale.
Trendurile împrumuturilor în sectorul privat
În cadrul evaluării, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să scadă în decembrie 2025, cu un procent de 6,2%, în scădere față de 6,8% în noiembrie și 9,7% în mai 2025. Această descreștere a fost determinată în totalitate de creditul în monedă națională, în condițiile în care împrumuturile în lei pentru societățile nefinanciare au continuat să se diminueze. Comparativ, împrumuturile acordate populației au înregistrat o reducere marginală a variației anuale, menținută de evoluțiile din sectorul creditării pentru locuințe și pentru consum, așa cum au indicat anumiți membri ai Consiliului.
Deciziile BNR privind politica monetară
Consiliul de administrație al BNR a decis, în unanimitate, pe 17 februarie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. De asemenea, a fost decisă păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii pentru facilita de depozit la 5,50%. Printre deciziile Consiliului se numără și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit, acționând astfel pentru a menține stabilitatea financiară.
Impactul conflictelor geopolitice
Un alt aspect discutat a fost impactul conflictelor geopolitice extinse și al tensiunilor comerciale globale, care pot afecta stabilitatea piețelor financiare internaționale. Aceste conflicte pot influența negativ nu doar volatilitatea piețelor, ci și deciziile de politică monetară adoptate de băncile centrale majore. Un astfel de climat incert poate duce la creșterea riscurilor financiare și la modificări ale comportamentului investitorilor.
Evaluarea creditării în lei
Creditarea în monedă națională a fost în atenția economiștilor, care au sesizat o tendință accentuată de descreștere. Declinele semnificative în acordarea de împrumuturi în lei se corelează cu strategii de conservare adoptate de către sectorul privat în fața incertitudinilor economice și politice. Membrii Consiliului au remarcat că această tendință ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra economiei, influențând nu doar rata de creditare, dar și consumul și investițiile interne.
Sectorul bancar și măsurile de precauție
În contextul actual, băncile sunt nevoite să aplice măsuri de precauție mai riguroase, încercând să gestioneze riscurile asociate cu creditarea. În aceste condiții, BNR rămâne un actor cheie în stabilirea unui cadru favorabil, menținând ratele dobânzilor la niveluri care să nu descurajeze împrumuturile, dar în același timp, asigurând stabilitatea financiară. Consiliul de administrație a avut în vedere importanța unui astfel de cadru pentru a evita derapajele în managementul riscurilor financiare.
Dinamica inflației și reacția instituțiilor de reglementare
În plus, inflația a fost un factor central în discuțiile desfășurate, cu proiecții de creștere ce continuă să afecteze deciziile de politică monetară. BNR a rămas vigilentă, monitorizând evoluția inflației și impactul acesteia asupra economiei. Măsurile implementate constau în ajustări care vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și lung, având în vedere faptul că inflația ridicată poate constrânge puterea de cumpărare a consumatorilor și stabilitatea economică.
Perspectivele economice pe termen lung
Privind în perspectivă, economiștii subliniază că o continuare a măsurilor fiscale responsabile este esențială pentru sustenabilitatea economică. Stabilitatea macroeconomică și un cadru favorabil investițiilor sunt cruciale pentru a asigura o creștere economică sănătoasă. BNR, împreună cu autoritățile fiscale, joacă un rol fundamental în adoptarea unor politici care să conducă la o dezvoltare sustenabilă, adaptată provocărilor actuale și viitoare ale economiei globale și naționale.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
Creșterea inflației în România: O previziune alarmantă
Se preconizează că inflația va continua să crească în România în prima parte a anului 2026. Această estimare vine în contextul unor măsuri economice adoptate de autorități, care ar putea influența negativ puterea de cumpărare a populației.
Măsurile economice ale guvernului
Recent, primarul Bolojan a anunțat o serie de măsuri destinate să limiteze impactul inflației. Aceste acțiuni vizează în special cheltuielile publice și sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii. Guvernul intenționează să implementeze o politică fiscală mai strictă, în speranța de a stabiliza economia.
Impactul asupra consumatorilor
Creșterea inflației are un efect direct asupra consumatorilor, prețurile mărfurilor esențiale fiind într-o continuă expansiune. Aceasta se resimte în special la alimente, energie și servicii. Cetățenii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și acoperi necesitățile fundamentale, iar aceasta ar putea duce la o diminuare a standardului de viață.
Analiza experților economici
Experții economici avertizează că măsurile luate de guvern ar putea să nu fie suficiente pentru a stopa această tendință ascendentă. În plus, ei subliniază importanța monitorizării inflației și ajustării politicii monetare în funcție de evoluțiile economice internaționale. Este esențial ca autoritățile să reacționeze prompt pentru a evita o criză economică mai profundă.
Sectorul privat și provocările sale
Întreprinderile din sectorul privat se confruntă cu provocări serioase din cauza creșterii constante a costurilor de producție. Multe firme au deja dificultăți în a menține prețurile competitive fără a sacrifica profitabilitatea. Această situație poate duce la reduceri de personal sau la închiderea unor afaceri.
Influența pe piețele internaționale
Inflația din România este influențată și de tendințele globale. Scumpirea materiilor prime pe piețele internaționale, combinată cu crizele geopolitice, are un impact direct asupra economiei locale. în special, prețurile la combustibili au crescut semnificativ, ceea ce afectează toate sectoarele, de la transport la producție.
Consecințele sociale ale inflației
Pe lângă impactul economic, inflația ridicată are și consecințe sociale. Familiile cu venituri mici sunt cele mai afectate, iar dispariția clasei de mijloc ar putea deveni o realitate dureroasă. Acest lucru generează nemulțumiri în rândul cetățenilor și poate duce la proteste sociale.
Posibile soluții pentru stabilizarea economiei
Pentru a atenua efectele negative ale inflației, este esențial ca guvernul să considere implementarea unor măsuri de sprijin financiar pentru categoriile vulnerabile. De asemenea, creșterea eficienței în utilizarea resurselor publice ar putea contribui la stabilizarea economiei.
Perspectivele pe termen lung
Pe termen lung, stabilitatea economică a României depinde de capacitatea guvernului de a gestiona inflația și de a implementa reforme structurale. Aceasta implică o mai bună coordonare între politicile fiscale și cele monetare, precum și o transparență mai mare în procesul decizional.
Rolul Băncii Naționale
Banca Națională a României joacă un rol crucial în gestionarea inflației. Prin ajustarea ratelor dobânzilor, banca poate influența costurile creditelor și, implicit, consumul. O politică monetară prudentă este esențială pentru a controla inflația și a asigura o creștere economică sustenabilă.
Părerile opiniei publice
Opinia publică este din ce în ce mai îngrijorată de perspectivele economice. Multe persoane consideră că autoritățile nu reacționează suficient de rapid sau de eficient. Această neîncredere poate avea un impact negativ asupra comportamentului consumatorilor și asupra climatului de afaceri.
Importanța educației financiare
În acest context economic incert, educația financiară devine indispensabilă. Cetățenii trebuie să învețe să-și gestioneze mai bine bugetele și să ia decizii financiare informate. Programele de educație financiară ar putea ajuta la pregătirea populației pentru a face față provocărilor economice.
Considerații finale
Răspunsul la criza economică actuală necesită o abordare colectivă. Autoritățile, sectorul privat și societatea civilă trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții durabile. Numai astfel se poate asigura o stabilitate economică pe termen lung pentru România.
