Untura, mai bună decât uleiul la prăjit? Un medic specialist spulberă miturile după decenii de demonizare

Reevaluarea unturii de porc în dietă

Timp de decenii, untura de porc a fost percepută ca un aliment dăunător pentru sănătate și a fost exclusă din mesele moderne în favoarea uleiurilor vegetale. Totuși, cercetările recente asupra comportamentului grăsimilor la temperaturi ridicate oferă o nouă perspectivă asupra acestei grăsimi tradiționale. Dr. Alexandru Nechifor, un specialist din Galați, oferă explicații despre revenirea în atenția nutriționiștilor a unturii.

Demonizarea unturii de porc

Dr. Alexandru Nechifor, expert în medicină internă, cercetător și coordonator al campaniilor de sănătate publică, susține că stigmatizarea unturii a fost rezultatul unor percepții simpliste legate de grăsimile saturate. „Pentru o lungă perioadă, toate grăsimile saturate au fost în general clasificate ca fiind nocive. Acum, știm că untura are o compoziție distinctă, având aproximativ 40–50% acizi grași mononesaturați, asemănători cu cei din uleiul de măsline. Această structură îi conferă stabilitate mai crescută la temperaturi ridicate comparativ cu uleiurile bogate în omega-6”, expune Nechifor.

Stabilitatea uleiurilor la temperaturi ridicate

Uleiul de floarea-soarelui, cel mai popular tip de ulei utilizat în România, conține o cantitate mare de acizi grași polinesaturați. Aceste grăsimi, benefice la temperaturi mai scăzute, devin însă foarte susceptibile la oxidare odată ce depășesc 160–170°C. „În aceste condiții, se generează aldehide și radicali liberi, compuși care pot contribui la inflamații cronice și stres oxidativ”, afirmă specialistul.

Comportamentul unturii în comparație cu uleiurile

În contrast, untura, având un conținut ridicat de acizi grași mononesaturați și saturați, se degradează considerabil mai lent. Uleiul de măsline extravirgin, apreciat pentru gătitul moderat, pierde o parte din antioxidanți atunci când este expus la temperaturi foarte ridicate. „Nu afirm că untura este superioară tuturor grăsimilor, dar este, cu adevărat, mai stabilă în cazul prăjirei intense, comparativ cu multe uleiuri vegetale obișnuite”, adaugă dr. Nechifor.

Impactul degradării uleiurilor asupra sănătății

Degradarea frecventă a uleiurilor poate intensifica inflamația, un factor esențial în dezvoltarea rezistenței la insulină și a sindromului metabolic. „Problema nu este prăjitul în sine, ci tipul de grăsime pe care îl alegem. O prăjire ocazională într-o grăsime stabilă este mai sănătoasă decât utilizarea frecventă a uleiurilor bogate în omega-6”, subliniază medicul.

Consumul responsabil de untură

Dr. Nechifor subliniază faptul că reevaluarea unturii nu înseamnă că ar trebui să consumăm cantități nelimitate. „Sănătatea noastră nu depinde exclusiv de o lingură de untură hoặc ulei, ci de întregul stil de viață. Totuși, dacă alegem să prăjim alimente, este important să știm ce tip de grăsime utilizăm”, conchide medicul Alexandru Nechifor.