Creșterea volumului de muncă în instanțele din România
Instanțele din România fac față unei creșteri considerabile a volumului de muncă, ce exercită o presiune considerabilă asupra sistemului judiciar. Datele oferite de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) indică faptul că, în 2024, au fost înregistrate 2.500.002 de dosare noi, comparativ cu 1.902.866 în 2020. Aceasta reprezintă o creștere de 31,38%, în condițiile în care numărul judecătorilor nu a crescut corespunzător.
Deficitul de judecători și impactul asupra instanțelor
Această creștere semnificativă a numărului de cauze este administată de instanțe care, la finalul anului 2024, aveau un deficit de aproximativ 17% în rândul imposibilității de a asigura un număr suficient de judecători. Suprafața de lucru este amplificată și de stocul de cauze deja existente pe rol, ceea ce contribuie la o și mai mare încărcare, conform CSM.
Instanțele cu cea mai mare încărcătură
Printre cele mai aglomerate instanțe din România, raportat la schema de personal, se numără:
Judecătoria Urziceni – 2.209 dosare pe judecător
Judecătoria Segarcea – 2.011 dosare
Judecătoria Bolintin Vale – 1.955 dosare
Judecătoria Beclean – 1.941 dosare
Judecătoria Cornetu – 1.887 dosare
Judecătoria Buftea – 1.883 dosare
Judecătoria Rupea – 1.858 dosare
Judecătoria Luduș – 1.821 dosare
Judecătoria Oltenița – 1.795 dosare
Judecătoria Sânnicolau Mare – 1.790 dosare
Consecințele asupra justiției
„Creșterea rapidă a numărului de dosare nou intrate în instanțele din România, de peste 31% într-un singur an, în condițiile unui deficit semnificativ de judecători, influențează direct cetățenii. Justiția se desfășoară într-un termen mai lung din cauza unor factori obiectivi, iar accesul efectiv la o justiție echitabilă și într-un termen rezonabil poate fi serios compromis.
Impactul asupra încrederii publicului
Presiunea exercitată asupra sistemului judiciar nu numai că generează întârzieri în soluționarea cauzelor, dar și erodează încrederea publicului în capacitatea statului de a proteja drepturile și interesele cetățenilor. Acest lucru afectează profund buna funcționare a societății”, subliniază CSM.
